Bomboanele magice

Daaaa, am combinat povestea cu bomboanele!! Yummy!Ideea nu mi-a venit aşa din senin, ci, după ce am citit o carte cu poveşti nu-aşa-de- faimoase ale lui Frank Baum. Pe lângă Vrăjitorul din Oz, nenea Frank a mai scris şi alte poveşti. Ei bine, una dintre ele se numeşte chiar aşa: Bomboanele magice(traducerea adică).

Nuuu, nu a fost un Club despre nutriţie. Nuuu, nu am discutat despre cât de bine sau rău e să mănânci bomboane.

Noi am mâncat bombonele dulci, colorate ca să…. ne putem manifesta talentele.  „Dezinhibatori” de emoţii le-aş numi eu. Nici copiii timizi nu au avut scăpare. Bomboanele fiind vrăjite, ca cele din poveste, era musai musai să faci ceva: să cânţi cu vocea, să cânţi la un instrument(imaginar mai ales), să dansezi, să faci gimnastică, să spui poezii, să …. să fii pe scenă.

Aşadar, alege culoarea bomboanei şi un anumit talent va ieşi la iveală. Nu vei putea să te opreşti din dansat, cântat, gimnastică sau recitat poezii. Mda, nu am avut exact culorile din povestea originală, dar am improvizat. Stai să vezi ce culoare ce talent a stârnit!

Gogoaşa rumenită – partea a doua

De fapt e aceeaşi parte, aceeaşi poveste, acelaşi Club. Alţi copii. Mai mari, mai destoinici. Copiii puţin mai mari au „savurat” povestea printr-un alt simţ. Nu cel gustativ, ci tactil. Am modelat din lut gogoşele furioase sau vesele.

Gogoaşa rumenită

Îţi aminteşti de gogoaşa care nu voia să fie mâncată? sau Turtiţa rumenită(dacă eşti cam de aceeaşi vârstă cu mine)? Ei bine azi ea a ajuns la Clubul de poveşti.

Proaspăt ieşită din cuptor,  gogoaşa noastră nu avea stare în farfuria ce aştepta cuminte pe masă.

S-a rostogolit deci jos din farfurie şi, ajutată de copiii copiii mici şi apoi  cei puţin mai mari, a pornit-o la drum.

Şi s-a rostogolit . . . şi s-a rostogolit . . .

Până a dat nas în nas