FELICITĂRI! FELICITĂRI!

TUTUROR mâncăcioșilor! 

A fost un deliciu să citim răspunsurile voastre! Creative, îndrăznețe, amuzante, corecte, neașteptate!

Să rămâneți la fel de mâncăcioși! Cu siguranță fiecare, FIECARE, dintre voi a câștigat!

Un vocabular mai bogat,

O imaginație acum mai aventuroasă,

O lume mai mare în care poți găsi idei, soluții, personaje!

Ai dovedit  învățătoarei, părinților, colegilor că poți citi atât de mult!

Ți-ai dovedit ȚIE că poți, că știi, că ai idei și ești creativ!

Noi TE APLAUDĂM cu mare bucurie!

Fără a știrbi cu nimic din aprecierea față de fiecare participant,

îi vom anunța acum pe cei 12 (daaaaa, nu ne-am putut opri la 10 căci ați fost nemaipomeniți !!!) PLUS 4 din Craiova(FELICITĂRI speciale că au făcut un efort și au muncit să fie alături de noi în acest CONCURS!!!)  premianți.

Așadar aplauze pentru :

• Latziz Alexandru Felix – Școala Generală nr.  30
• Filip Ioan Alexandru – Școala Generală nr. 25
• Dumitrescu Alexandra –  Liceul JL Calderon
• Bure Iulia  – Liceul JL Calderon
• Luputi David – Liceul David Voniga, Giroc
• Ivascu Alexandra – Liceul David Voniga, Giroc
• Stefan Karina – Liceul David Voniga, Giroc
• Ilie Alexandru – Liceul David Voniga, Giroc
• Tincu Andrada – Liceul Pedagogic Carmen Sylva
• Rosian Thomas – Liceul Pedagogic Carmen Sylva
• David Oana – Liceul David Voniga, Giroc
• Saftescu Tudor – Scoala Generala nr. 6

Și cei 4 mușchetari din Craiova:

• Natașa Amarie -Școala particulară Ethos
• Nadia Hord – Școala particulară Ethos
• Ruben Nuredini –  Școala Particulară Ethos
• Luca Țiulete – Școala Particualră Ethos

PREMIUL JURIULUI 

• Chiu Bogdan  – Școala generală nr. 25 pentru  implicare și  creativitate dincolo de cerințele noastre!

Spuneți și voi ce frumos arată fiecare carte citită în CONCURS prezentată prin metoda STEA, colorată, migălită:

FELICITĂRI PĂRINȚILOR!!

FELICITĂRI CADRELOR DIDACTICE!!

ȘTIM că fără voi copii nu ar fi reușit. Motivarea copiilor să participe, cumpărarea cărților, cititul împreună, susținerea în momentele când voiau să renunțe – toate sunt partea voastră și ne pare rău că nu vă putem premia pe măsură!

despre teama unora că poveştile pot speria copiii

Nu am nimic de adăugat sau detaliat la ceea ce spune autorul meu preferat. Aşadar:

„Un atac mult mai serios asupra basmelor ca literatură pentru copii vine din partea celor care nu doresc ca vreodată copiii să fie speriaţi. Eu însumi am suferit prea mult de terori nocturne  în copilărie ca să subestimez această obiecţie. … Pe de altă parte nici una din temerile mele nu provenea din basme.

. . .

Cei care spun că nu trebuie să îi speriem pe copii pot să se refere la două lucruri diferite. Pot să spună: 1) că nu trebuie să facem nimic de natură să îi provoace copilului acele temeri obsedante, invalidante, patologice în faţa cărora curajul obişnuit este neputincios: de fapt fobii. Mintea copilului trebuie protejată, pe cât posibil, de lucurile la care el nu suportă să se gândească. Sau pot să spună 2)că trebuie să încercăm să-l împiedicăm să realizeze că s-a născut într-o lume a morţii, a violenţei, a rănilor, a aventurii, a eroismului şi a laşităţii, a binelui şi  a răului. Dacă se referă la primul lucru, sunt de acord cu ei, dar nu şi dacă se referă la cel de al doilea. Al doilea ar însemna, într-adevăr, să le creăm copiilor o falsă impresie  şi să-i hrănim cu poveşti rupte de realitate în sensul rău al expresiei. … Întrucât e atât de probabil că se vor întâlni cu duşmani crânceni, lasă-i măcar să audă de cavaleri viteji şi de curajul eroic. Altminteri, nu le faci soarta mai luminoasă , ci mai întunecată. De asemenea , cei mai mulţi dintr enoi nu găsesc că violenţa şi vărsarea de sânge dintr-o poveste produc spaime care bântuie minţile copiilor. Din acest punct de vedere, eu rămân, fără nicio remuşcare, de partea speciei umane şi împotriva reformatorilor moderni. N-au decât să existe regi răi şi decapitări, bătălii şi temniţe, uriaşi şi balauri, iar cei răi să fie omorâţi temeinic la sfârşitul cărţii….

Iar eu cred că se poate întâmpla ca, deşi îţi obligi copilul să se limiteze la poveşti ireproşabile despre copilărie în care nu se întâmplă nimic alarmant, să nu izbuteşti să îi alungi temerile, dar să reuşeşti să alungi tot ceea ce le poate înnobila sau le poate face suportabile. Pentru că în basme alături de figurile înspăimântătoare, găsim şi figuri liniştitoare şi protectoare, luminoase, din vremuri imemoriale; iar figurile înspăimântătoarenu sunt doar înspăimântătoare, ci sublime. Ar fi frumos dacă niciun băieţel  care aude sau crede că aude din pat un zgomot nu ar fi niciodată câtuşi d epuţin speriat. Însă dacă e să fie speriat, cred că e mai bine să se gândească la uriaşi şi la balauri decât la nişte simpli hoţi. Şi cred că Sfântul Gheorghe sau orice alt cavaler în armură strălucitoare îl linişteşte mai mult decât gândul la poliţie. …”

C.S.Lewis, Despre lumea aceasta şi despre alte lumi, Humanitas 2011