Povestea micii seminţe care, cu încăpăţânare, curaj şi zâmbet reuşeşte să devină un copac a inspirat micul moment teatral liber regizat de copii. Geniali, au găsit materilalele utile(ex. soarele era un carton galben, rotund pe care erau desenaţi doi ochi şi o gură zâmbăreaţă) şi repede au dat viaţă poveştii.
Seminţele, acoperite(mai mult sau mai puţin) de pământ, aşteaptă ploaia şi razele soarelui . . .
Ploaia nu se lasă mult aşteptată şi Citește în continuare „Sămânţa – povestea prinde viaţă”
„Cenuşăreasa” e o poveste clasică, captivantă.
(scuze pt. reclama indirectă la editura în cauză, aceasta e varianta de pop-up book pe care am folosit-o eu)
Dincolo de multele mesaje pe care ea le poate transmite (se face dreptate celei oropsite, fetiţele pot visa cu încredere la prinţi etc), mie mi-a dat o altă o mică idee. Ce-ar fi dacă am povesti despre …vrajă. Despre puterea de a face ceva, ce vrei tu, cum vrei tu. E un exerciţiu minunat, am descoperit după ce l-am făcut împreună cu nişte copii minunaţi de 3-4 anişori. Exerciţiul puterii!
Dorinţele lor se centrau pe flori(afară ploua ca din găleată), soare, ploaie cu bomboane, statu regal(toţi se transformau în prinţi şi prinţese) şi o lume în diferite culori: roz(dominant) sau alb.
În orice caz, numai ideea că pentru un moment el/ea ar putea face ce vrea cu tot ce e în jur, le-a adus zâmbetul pe buze.
Hmmm, temă de casă:
Dă-i copilului tău o baghetă(cele din fotografii sunt construite de ei, ajutaţi puţin de mine, din pipecleaners)
şi oferă-i libertatea de a schimba lumea.
Doar câteva momente. Vei afla , poate, şi unele schimbări importante pentru el(„să nu mă mai împingă …X, colegul de grădi”) sau doar schimbări colorate, vesele, jucăuşe ale naturii sau ale tale(unul dintre ei m-a transformat şi pe mine în prinţesă cu pantofi frumoşi – ce or fi avut pantofii mei de i-au displăcut atât de tare??!! 🙂 )
Priveşte galeria zâmbetelor şi poate te voi convinge de necesitatea acestui exerciţiu! Citește în continuare „Bibidi-bobidi-boo sau … vraja imaginaţiei”
Am re-descoperit de ceva vreme o cărticică pe care am întâlnit-o demult, în copilărie. M-a intrigat tare atunci. Acum m-a provocat: o vor înţelege copii? o vor plăcea? Fiind în versuri şi având cuvinte mai, hmmm, deosebite, e o cărticică greoaie. Însă, numele drăguţe ale diverselor gâze sau păsări, ca şi ideea de tabere(păsări plus gâze bune, versus „ceata nebună de dăunători”) a prins imediat.
Aşadar, după ce ne-am distrat şi exersat dicţia cu : Ciocaboc-Ciocănitoarea, Cucu-Haiducu, Hoaşca-Rădaşca sau, şi mai şi, cu Prişniţa-Coropişniţa am adus la viaţă lumea gâzelor. Citește în continuare „Gâz-albumul prinde viaţă”
O poveste foarte bună pentru storytelling: Sămânţa (într-un articol viitor textul poveştii). Copii fermecaţi de curajul, perseverenţa, reuşita micii seminţe şi dornici să pună în imagini povestea. Foi albe şi creioane colorate. Doar atât şi a ieşit un Club de poveşti de neuitat.
Exerciţiu de desen, dar în acelaş timp de autodefinire, copacul fiecăruia a contribuit la povestea în imagini de mai jos:
Seminţele zâmbitoare şi copacii înalţi, puternici sunt gata de expoziţie:
Mie mi-au încântat ochii şi sufletul. Nu-i aşa?
Punguţa cu poveşti 