Aşa cum am promis şi cum v-am îndemnat şi pe voi, am sărbătorit ieri Ziua cititului cu voce tare.
Dar am ales o sărbatorire puţin altfel. Dacă la fiecare Club eu povestesc, citesc, propun activităţi, ieri copiii au preluat rolul meu. A fost uimitor să îi vezi „citind” (copii care încă nu ştiu să citească), povestind cursiv, arătând imaginile poveştii colegilor, cu sau fără emoţii, poveşti extrem de diverse.
Hmm, e cel puţin provocator să te vezi redat prin ei: limbaj, tonalitate, gesturi. Aşa arat eu ca povestitor? hmmm. . . .
Un deliciu!