POVEȘTILE PRIND VIAȚĂ

Vă invit să dați mâna cu o poveste, să îi auziți vocea, să … povestiți cu o poveste! Daaaaa! Copii îndrăgostiți de povești vor împrumuta acestora picioarele, vocile și entuziasmul lor. Numai și numai de dragul poveștilor!

Copiii-cărți sau copiii-povești vor să îi facă pe cei de lângă ei, adulți sau copii, să iubească poveștile, așadar au scos la plimbare(sub forma unui costum) povestea preferată.

Îi puteți vedea și auzi marți 19 aprilie după ora 10 în centrul orașului.

Haideți să întâlniți poveștile umblărețe!!!!

hugging a book copy

Reclame

Legenda mărțișorului sau motiv pentru joaca cu simboluri

Vitezul, flăcăul voinic sau Făt frumosul ce salvează Soarele (coborât în chip de om la hora pământenilor, că prea era antrenantă) de zmeul/balaurul rău și înveninat, a fost scuza sau punctul de pornire pentru o joacă colorată. Chiar și în lumea poveștilor ne putem juca: cu culori, cu simboluri, cu teme.

Am fost impresionată de finețea răspunsurilor date de copii. Au avut un timp de joacă,de explorarea celor două foi colorate, apoi a temelor din legenda povestită anterior și au creat rame sau pânze deosebite pe care/în care au așternut apoi noile legende.

20160229_122915 20160229_122946-1

Inimi ce dezvăluie povești de dragoste între o cosânzeană harnică, dar orospită de zmeu și flăcăul nostru salvator, covorașe în motive tradiționale ce împletesc o poveste minunată despre  bătrânele țesând ii/cămeși imaculate pentru viteji ce urcă muntele înfruntând balaurul, zâne ce vrăjesc inimile muritorului sau transformă zmeul fioros în prinț …. aveți de unde alege, după placul inimii.

Nu au lipsit nici efectele speciale. O poveste prezentată sub forma unei pocnitori a făcut POC la momentul cerut de acțiune.

Atenția la detalii: Soarele, personajul ce determină toată acțiunea a fost subtil prezent în chiar forma/rama poveștii.

Reprezentarea balaurului, simbolurile atribuite culorilor (roșu: sânge, dragoste, flăcări    alb: zăpădă, suflet, înger, primăvară), ideea de sacrificiu, dragoste împiedicată de ceva rău, victoria binelui asurpa răului …. ce să vă mai spun. O șezătoare adevărată cu niște copii talentați.

Limbajul folosit de copii a fost deliciu: sleit de puteri, brav, … cuvinte care nu le așteptam din gura/condeiul lor (vina mea, dar după atâââtea OMG-uri și alte asemenea grozăvii!!!). Pentru o zi am uitat de dragoni și cavaleri și ne-am amintit de zmei, balauri, paloșe, cămeși, flăcăi voinici și cosânzene.

Nu ne-au lipsit nici buburuzele, trifoiul și alte însemne ce le văd copii pe mărțișoare.

Vă invit la delectare:

Aventurile lui Cepelică

Am descoperit împreună cu copiii aventurile unui fir de ceapă verde, în cartea amuzantă și antrenantă, Aventurile lui Cepelică. Lumea legumelor și fructelor a devenit pentru o vreme scena întâmplărilor pe care le urmărim la clubul de povești.

Prințul Lămâie cel nesuferit, Cepeloi nedreptățitul, bătrânul Dovlăcel, Cireșele amare și câte alte personaje abia așteaptă să le dăm viață. Cum?

Păi, …. cred că vom desena, vom face teatru, DAR pentru început am combinat creativitatea cu senzorialul și, gustând, (clar și mirosind) am dat viață câte unui fir de ceapă.

Personaje originale cu povești abia înfiripându-se au umplut sala(pfiu, dar mai ales mirosul!!! 🙂 ). Iată-le:

sirene, un mexican-zână, un dragon, un Frezos, un creieros, o regină blestemată să aibă un ditamai nasul, un parazit, un cepecopac colorat și prințese, (una chair cu rochie din pâine ca să dea mâncare săracilor!!):

cepcopacul

creirosu

nasoasa

parazitul

sirena

sirena 2

dragonul

mexicanul

freszosu

piinea

printesa

Story box sau cutia cu poveste

Am reluat această modalitae de explorare a poveștii, diferită și totodată creativă. Dincolo de desen, colorare, lipici, munca în echipă și muuulte altele acest mod de a povesti ajută înțelegerea textului, deși nu folosește cuvinte, nimic scris, nimic citit, nici text. Cum?

Simplu. În procesul creării cutiei copiii evaluează povestea. Mai întâi aleg o poveste familiară, cunoscută, dragă(memoria). Apoi stabilesc(munca de negociere dacă se lucrează în echipă) ce moment din poveste vor expune, așa încât povestea să poată fi recunoscută și povestită pe baza cutiei. Adăugăm apoi personaje(care, de ce) și detalii semnificative (pantoful Cenușăresei, fusul din Frumoasa adormită etc). Și nu în ultimul rând așezarea elementelor în cutie naște povestirea poveștii 🙂 : Ce e în plan secund, ce e în plan principal, ce lăsăm pe dinafară din poveste.

Ca să prezentăm povestea trebuie să o cunoaștem bine.

La vârsta grădiniței imaginile le-am colorat. Ales și colorat. La vârsta școlară copiii se pot descurca fără imagini oferite. Ei desenează, colorează, decupează, lipesc, decorează, etc.

20150420_103635

20150420_103640

20150420_104920

Copiii mai mici au creat o cutie primăvăratecă, pornind de la povestea omiduței Hermie.

images

Copiii mai mari au adus la viață povești diverse:(vă las să le ghiciți din imagini)

20150420_122819

20150420_124813

20150420_124830

20150420_124840

Acum rezultatele:

20150420_130509

20150420_130506

20150420_130453

20150420_130450

de 8 martie

Ziua mamei e o zi specială. Sunt de părere ca e bine și necesar să îi ajutăm pe copii să respecte, să cadorisească, să arate dragoste mamei lor, dar totodată mă cam enervează display-ul de ieftineală, sclipiciune și inimioare.

Ehh, le punem deoparte și intrăm în lumea poveștilor. Normal.

Și cum se cuvine unor povestitori am povestit despre MAMA. Mai degrabă am făcut o descriere, un tablou în cuvinte al mamei. Dar nu din cele obișnuite(ochi blânzi, brațe mângâietoare etc).

Am afișat pe tablă câteva desene(cum talentul ăsta e clar unul ce nu îmi aparține, am utilizat imagini de pe marele și bogatul net) ce o personificau pe mama așa:

regină,     sirenă,     om de știință(malefic sau nu),     zână,     robot,     super eroină.

20150305_123929

Fiecare copil a les o repezentare a mamei.

Apoi am cerut proză scurtă și foarte scurtă(dat fiind și timpul alocat) în care mama să fie cum și-o imaginează, dorește, repezintă autorul copil.

Am primit o comoară de desene viu colorate, de cuvinte, de idei, de …. tablouri în proză.

20150305_141015

La oprimă privire se vede limpede că domină mama-supeerou. Avem așa, răzleț, câte o mamă zână, vreo trei regine și una om de știință.

Partea fascinantă a acestui exercițiu a fost decodificarea imaginii. Adică: de ce ar fi o mamă super erou? Ce puteri ar avea? Cum îți dai seama că e supererou? Te ajută/bucură/supără că e așa? Dar mama zână, de ce e zână. Ce are magic? Mama e regină pentru că…? Mama om de știință știe toate sau crează ceva sau…. ?

Nici nu știu dacă am dreptul să stric  corola de minuni a lumii 🙂 spunând cum își văd copiii mama și de ce, ce anume o face deosebită. Hmmmm ….

Crâmpeie poate. Idei, cuvinte, imagini mai deosebite.

Încep prin a vă bucura ochii și voi reveni cu partea scrisă:

mama regina

mama om de stiinta

mama zână

microbus

supereroinele

Frederick – sau a fi poet

Iată o cărticică foarte plăcută. Am descoperit-o în Cărturești și am ezitat să o cumpăr neștiind dacă va fi la fel de cu drag primită și de copii . Mie mi-a plăcut teribil de la prima lectură. E carte ce place, zic eu și copiilor și adulților.

coperta

În timpul lipsei mele de decizie am citit un blog pe care îl urmăresc și iacă-tă m-am convins. Și bine am făcut. Copiii au savurat povestea.

Începe cu un șoricel ce pare a se sustrage de la munca familiei sale de pregătire a proviziilor pentru iarnă. Frederick, așa se numește șoricelul nostru, culege cu totul alte provizii, neașteptate, delicios prezentate de autor:

culege cuvinte

Luat la început oarecum peste picior, ba chiar dojenit uneori, Frederick nu se clintește din planul său. Și finalul e absolut colorat și poetic. Proviziile lui se dovedesc cel puțin utile.

Hmmm, deci este ceva mai mult to life decât mâncarea și adăpostul. Este ceva care ne gâdilă imaginația, care ne ține de cald și ne trece prin zilele mohorâte. Poezia.

O poveste care nu ar strica citită de copiii mari, ba chiar și de adulții de azi. Mă gândeam chiar să o recomand celor ce încearcă să le aducă literatura aproape copiilor și nu prea mai reușuesc printre atâtea tablete, chipsuri și alte cele, adunate ferbril de noi toți.

esti poet

poetul

Poate așa își găsesc un rost și copii care au versul în ei, care iubesc culorile sau dansul sau cărțile și se văd ciudați că nu știu să adune provizii de genul celor pe care le adună marea majoritate.

 

Cărticica am folosit-o ca punct de plecare pentru o oră de versificare cu copii de școală primară. Fără presiunea notei, fără vreo constrângere am povestit despe poezie, de ce ne place, ce înseamnă și am încercat timid să descriem poetic iarna.

Bulgăraș de primăvară

Iată o cărticică tare simpatică. Am descoperit-o întâmplător, dar mi-a plăcut imediat. Și am avut dreptate să îmi placă. Și copiii au îndrăgit povestea și imaginile.

Un iepuraș și un arici delicioși pun în scenă o scurtă poveste despre iarnă, prietenie, dor, uitare etc. Simpatici!

bulgarasi coperta

pritenii

 prietenii Citește în continuare „Bulgăraș de primăvară”