Publicat în club de povești

Dor după . . . ieri

Cartea pe care am să vi-o parafrazez, adică o voi povesti fără a divulga muuuulte din ea, e foarte potrivită ca jelanie după IERI-ul de care suntem conștienți abia acum. Acel ieri când să te plimbi, să mergi hai-hui, să stai la un suc/cafea pe o terasă cu un prieten, să pici așa neanunțat la cineva în vizită, să intri lejer în casă (fără să freci mânerul ușii, cheile etc cu dezinfectant și să arunci hainele direct în mașina de spălat), să cobori la ce oră voiai să își iei o alună… deci acel ieri când toate astea erau perfect normale. Atât de normale că nu le observam. Ba ne și enervau.

Ce mi-e TARE drag la carte e soluția. NU, NU rezolvă pandemia (mare păcat!), dar rezolvă puțin din dorul după acel normal, frumos și aventuros IERI:

Copilului din poveste îi e dor de ziua cea mai fericită din viața lui, ziua de ieri(oare nu e mereu și la noi așa? Ce a fost, cumva nu știu cum, e mereu mai bun, acum că a trecut). Dorindu-și atât de mult să retrăiasca acea zi începe să caute soluții, concluzionând că o întoarcere în timp ar fi perfectă. Dar să ajungi înapoi în timp? Poate dacă mergi invers cu o viteză mai mare ca cea a luminii ori dacă ai o rachetă supersonică, o mașină a timpului sau dai de vreo gaură de vierme (un portal, ar zice unii dintre copiii pe care îi știu). Cum nu dă de capăt dilemei, cere ajutor BUNICULUI. Am folosit majuscule, pentru că (poate observați în postările mele) de-o vreme încoace mi se pare că realizăm unde găsim înțelepciunea care ne rezolvă dilemele de orice fel (ba o criză de anxietate, ba o întoarcere în timp, etc).   –  Tocmai potrivit mesajul în zilele în care bunicii ne sunt cei mai amenințați de pandemie.  –

Bunicul, după ce află motivul acestei căutări, face cam ce ar face și al meu bunic (eu doar unul mai am): dă drumul poveștilor despre IERI-ul lui. Fotografii și povești din trecut.

Concluzia, morala poveștii este …. ascult-o și definește tu cum este:

De ce să pleci în căutarea zilei de ieri când poți fericit chiar acum, ASTĂZI! 

Ce aș mai adăuga eu: blocat într-o cutie de beton (apartament de bloc) poți găsi aventuri nemaipomenite în . . . CĂRȚI! (era de așteptat, nu?)

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Autor:

Bună. Mă bucur că ai decis să te opreşti puţin aici. Sunt Ina. Nu îmi place să vorbesc despre mine, dar îmi place să citesc şi să povestesc. Printre toate cele de pe acest blog vei „citi” şi povestea mea. Iubesc poveştile, aşa că haide să citim, să ascultăm, să simţim împreună poveşti. "I have always imagined that paradise will be a kind of library." — Jorge Luis Borges "To learn to read is to light a fire; every syllable that is spelled out is a spark." — Victor Hugo, Les Miserables

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s