Publicat în club de povești

Povestea fulgului picătură – partea a treia

ultima parte din aventura fulgului

Punguţa cu poveşti

Mai era ceva ce micul fulg-strop nu știa. Maroul, pământul era casa de iarnă atât pentru floarea cea roșie(de fapt pentru rădăcina ei), cât și pentru câțiva bulbi adormiți de ghiocei. Așezați în ghiveciul încăpător, dormeau tolăniți, așteptând primăvara. Sau mai degrabă scoaterea ghiveciului afară.

Strâns din toate părţile, murdar, maro, stropul de apă se simţi absorbit. Ciudat. Nu era ceva dureros, ci mai degrabă plăcut. Nu se mai aştepta să înţeleagă ceva sau să ştie ce se întâmplă cu el, aşa că închise ochii. Probabil aşa se petrecea dispariţia totală. Ceva-ul acela continuă să îl tragă. Parcă, parcă urca. Curios, micul strop de apă murdar deschise ochii.

– Cum!!??? nu-i veni a crede. Totul în jurul lui era verde. El era verde. Cum…? Unde e maroul acela mari şi murdar? Şi tare? Eu, se privi insistent, nu mai sunt murdar. Sunt verde. Asta ce mai e?

green

Dar nu era…

Vezi articolul original 249 de cuvinte mai mult

Autor:

Bună. Mă bucur că ai decis să te opreşti puţin aici. Sunt Ina. Nu îmi place să vorbesc despre mine, dar îmi place să citesc şi să povestesc. Printre toate cele de pe acest blog vei „citi” şi povestea mea. Iubesc poveştile, aşa că haide să citim, să ascultăm, să simţim împreună poveşti. "I have always imagined that paradise will be a kind of library." — Jorge Luis Borges "To learn to read is to light a fire; every syllable that is spelled out is a spark." — Victor Hugo, Les Miserables

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s