Poveste cu început știut și final … neașteptat

Exercițiu de creativitate și de muncă în echipă:

• se ia o clasă de copii absolut geniali (eu numai din ăștia cunosc)
• se dă un început de poveste
• se fac echipele
• se discută idei, se conturează personaje, se propun finaluri posibile
• se dă liber la imaginație
• se negociază (la greu!!!!) contribuția fiecăruia, ideile, replicile, personajele, finalul, TOTUL
• se citesc creațiile
• se râde din tot sufletul

Mai jos două variante de poveste:rețineți  că le puteau face comice, triste, SF, „de groază”, de dragoste …

Varianta 1

(contribuția copiilor e partea cu caractere italice. Începutul a fost dat. Intervențiile în roșu, cer scuze, îmi aparțin. Nu m-am putut abține):

”       Poveste

 Leo deschise ușa apartamentului cu un puternic sentiment că ceva neplăcut se întâmplase. Șoc total! Cleo zăcea pe podeaua sufrageriei și toate lucurile din încăpere erau răvășite:cărțile împrăștiate pe jos, perinile aruncate care pe unde, lampa aurie răsturnată și spartă… o dezordine de nedescris. Geamul era larg deschis, iar pe pervaz se vedea atârnând o bucată de material roșu. oricine făcuse asta, ieșise clar pe fereastră. Doar că … erau la etajul al nouălea! Cum era posibil? Cine? De ce? Întrebările se îngrămădeau unele peste altele.

Leo hotărî … să elucideze acest mister. După o vreme se trezi și Cleo, fratele lui. Leo îl întrebă atunci:

-Cleo, vrei să mi te alături la acest mister?

-Da, aș fi încântat!

Zis și făcut. Imediat cei doi frați au coborât să vadă dacă este ceva în neregulă la subsol. Dezamăgiți că nu au găsit nimic la subsol (logic, ținând cont că acțiunea începe la etajul nouă, dar … povestitorul e liber să plaseze unde vrea personajele, nu?), cei doi au plecat să caute pe afară. Nu au găsit nimic. Dar se gândeau că poate a fost vreun monstru cu gheare ascuțite. Au urcat înapoi în apartament și au deschis frigiderul. Unde au găsit un monstruleț care le mâncase toată friptura. S-au speriat foarte tare! Monstrul a sărit repede afară din frigider și a început să alerge după cei doi frați, lei (căci asta erau Leo și Cleo, doi lei 🙂  ). În cele din urmă, monstrul a fost dresat de un dresor și cei doi lei aveau acum un animăluț de companie tare drăguț.

Au aranjat din nou apartamentul și uite așa s-au ales și cu misterul elucidat și cu un animal de companie. 

Sfârșit   „

Varianta 2

” Poveste

Leo deschise ușa apartamentului cu un puternic sentiment că ceva neplăcut se întâmplase. Șoc total! Cleo zăcea pe podeaua sufrageriei și toate lucurile din încăpere erau răvășite: cărțile împrăștiate pe jos, perinile aruncate care pe unde, lampa aurie răsturnată și spartă… o dezordine de nedescris. Geamul era larg deschis, iar pe pervaz se vedea atârnând o bucată de material roșu. Oricine făcuse asta, ieșise clar pe fereastră. Doar că … erau la etajul al nouălea! Cum era posibil? Cine? De ce? Întrebările se îngrămădeau unele peste altele.

Leo hotărî :„Ca să poată intra pe geam ar trebui să fie o pasăre gumată. Dar oare cum aș putea să o găsesc?”

De la bucata de material roșu prinsă de geam îi veni o altă idee: poate cineva a vrut să îi fure pisica de turtă dulce. Dar a verificat și pisica era la ea în cușcă. Deci totuși, hoțul voise să îl ia pe Cleo, cățelul gumat.

Atunci s-a așezat la pândă toată noaptea să vadă  dacă totuși era vorba despre pasărea gumată. Pe la ceasul al doisprezecelea, pe fereastră a intrat pasărea gumată din jeleu cu gust de căpșuni. Brusc, Leo, omul de turtă dulce, a aruncat peste ea o plasă din lemn dulce. A prins-o și …

Au trăit fericiți până au fost mâncați la desert.

Sfârșit”