În ton cu postarea despre fascinația pentru personaje negative și în continuarea a ceva scris de mult, vă recomand o carte.
Am descoperit și îndrăgit poveștile Juliei Donaldson de ceva vreme. Prima a fost Stick man, în limba engleză. la ea s-au mai adăugat vreo două, iar
cea de azi este Gruffalo, o poveste descriere, redată prin prisma unui șoricel cu imaginație bo…gată! Gruffalo, personajul imaginat de el, brusc și pe neașteptate apare viu și foarte flămând, cu poftă de șoricel pe tartină.
Dar șoricelul nostru nu e unul oarecare, ci e isteț, șmecher, curajos, așa că scapă chair și de Gruffalo. Monstrul pleacă în viteză, înspăimântat de lângă micul șoricel, convins de ferocitatea acestuia.
Dacă vrei o modalitate creativă, delicioasă de a dărâma un mostru(ceva de care se sperie cel mic), dacă vrei ca cel mic al tău să înțeleagă(subtil sau îl ajuți tu să își clarifice asta la final) că are el puterea/istețimea de a pune pe fugă orice monstru, atunci citește Gruffalo.
Un exercițiu taaare bun este să îi dai apoi copilului ocazia să deseneze monstrul care îl bântuie în somn sau în întuneric etc. Am niște creații absolut superbe.
Punguţa cu poveşti 
O, si noi il iubim pe Gruffalo 😉 Am citit de atatea ori povestea si inca nu ne-am saturat de ea (sincer, eu poate nitel, dar baietelul meu nu da semne de plictis!) Mie-mi place la nebunie Axel Scheffler, colectia de carti cu Pip and Posy e adorabila!!! (noi le avem in limba greaca si engleza din pacate in lb romana nu s-a gandit nimeni sa le traduca)
ApreciazăApreciază