azi citim ….

Astăzi, în febra pregătirilor pentru şcoală şi/sau grădi, mă opresc puţin să vă sugerez câteva sfaturi despre cititul poveştilor împreună cu copiii. Nu discutăm importanţa, necesitatea, efectele acestui obicei,  ci doar secrete de folosit.

Sfatul 1:

când citeşti copiilor/copilului vorbeşte rar. Oricât de greu este asta(şi crede-mă că fiind un coleric care mereu se apropie de recordul mondial al numărului de cuvinte/secundă, ştiu!!!) răreşte ritmul. Mai ales dacă este o poveste nouă. Copilul are nevoie de timp să audă, să înţeleagă povestea.

Sfatul 2:

modelează-ţi vocea după intonaţiile textului. Adică, fă întrebările să sune a întrebări, iar exclamaţiile a exclamaţii. O citire monotonă nu va ajuta copilul să îndrăgească povestea, nici să o  reţină.

MINUNAT ar fi dacă

Sfatul 3:

ţi-ai da voie să imiţi vocile personajelor şi zgomotele poveştii. Nu îţi trebuie cursuri de actorie să produci o voce joasă, baritonală pentru Ursul din Ursul păcălit de vulpe. Iar când ajungi la momentul ruperii cozii în apă de ce să nu strigi ca şi cum te-ar durea?! Că doar l-a durut. Un AUUUUU din tot pieptul, va rămâne cu siguranţă în memoria copilului şi  el va reţine secvenţa.

Sfatul 4:

implică copilul în poveste. O modalitate simplă ar fi: dă-i voie să întoarcă pagina. (ideea soţului meu – genială de altfel) Îl ţii implicat, dar îl şi înveţi grija faţă de carte(cum dăm o pagină, cât de atent alegem o pagină, nu sărim peste trei deodată etc). Plus, cel mic abia va aştepta să vadă ce e pe următoarea pagină. E ceva ce faceţi împreună, nu i se citeşte, iar el copilul nu rămâne doar  receptorul pasiv.

Sfatul 5:

ai grijă să nu adormi tu citind. OOO, da se poate! Povestea de seară , mai ales, să nu fie prea lungă, cu  multe cuvinte neştiute de copil.  Bunicul meu avea poveşti, transmise doar oral, care pe noi ne ţineau cu sufletul la gură. Pe el însă îl transportau destul de rapid în lumea viselor.

Sfatul 6:

Nu evita repetiţia. Oricât de ne-atractivă e pentru noi, adulţii cititori, aşa învaţă copilul povestea. Îi dă sentimentul de siguranţă că deja ştie ce se va întâmpla. Îl ajută să sedimenteze cuvintele noi. Îi dezvolta memoria, vocabularul şi pe baza acestora, imaginaţia.

DAR atenţie să nu citeşti diferit. Cei mici reţin până şi virgulele, deci o voce mai subţire pentru urs, sau câteva cuvinte lăsate pe dinafară nu vor trece ne-sancţionate. Mai ales dacă ai preluat ştafeta cititului de la un alt adult(mama, tata, bunica).

Sfatul 7:

Bucură-te de momentele împreună. Evadează din lumea vaselor, actelor, certurilor la birou şi orice altceva, în lumea poveştilor, alături ce cel mic.